Catre infinitul meu …

“Si acum ma culc cu tine in gand, in suflet si in trup. Mereu aici, mereu zburand…ca un zmeu purtat de vant, ca un inger rasufland…iubire, farmec si parfum.un parfum uitat in perne, printre lacrimi albe de speranta.te iubesc un infinit,te iubesc ca o minune…te iubesc cum n-ar fi maine.somn usor,scumpa mea.”

Nu mai trai in frica si neincredere … nu duce la nimic … Poate ca dupa tot ce am trait impreuna, merit mai multa incredere ca toti ceilalti la un loc … Dar nu cer asta … vreau doar sa te lasi libera, sa zbori, sa ma iubesti cu toata fiinta ta fara sa-ti mai fie frica de gandurile ce-ti bantuie mintea. Eu nu am fost ei si nu voi fi niciodata. Te vreau asa cum esti … infinitul meu.

P.S. Mi-e dor sa te simt …


Leave a Reply